8,77 miliarde de euro pierduți anual în UE datorită fraudelor cu mașini second-hand. Lipsa datelor întreține fenomenul
Piața auto second-hand din Europa a atins o valoare estimată de 635 de miliarde de euro în 2024, însă continuă să fie marcată de practici frauduloase care aduc prejudicii consumatorilor și economiei europene. Date recente arată că 4,9% dintre vehiculele rulate scoase la vânzare au kilometrajul falsificat, iar 40% prezintă daune ascunse. Costurile anuale ale acestor fraude sunt estimate la 5,3 miliarde de euro, cu un vârf istoric evaluat de Parlamentul European la 8,77 miliarde euro.
Pe lângă pierderile financiare, lipsa de transparență privind istoricul daunelor ridică probleme majore de siguranță rutieră. Iar în ciuda faptului că unele state membre dispun de sisteme avansate de monitorizare, cadrul legislativ fragmentat și interpretarea restrictivă a normelor privind protecția datelor(GDPR) permit perpetuarea fraudelor.
Protecția datelor vs. protecția consumatorilor
„Escrocii profită de interpretarea prea largă a noțiunii de date personale din GDPR”, susține Rokas Medonis, CEO-ul companiei lituaniene carVertical, specializată în istoricul vehiculelor. „Europa trebuie să găsească un echilibru între confidențialitate și transparență, altfel pierdem șansa de a construi o piață unică funcțională și sigură pentru toți.”
Medonis atrage atenția că multe state nu digitalizează sau nu partajează date esențiale despre kilometraj și daune. În plus, nu există un sistem armonizat de urmărire a istoricului vehiculelor la nivelul Uniunii, ceea ce face ca multe fraude să rămână nedetectate, în special în cazul mașinilor care își schimbă proprietarul peste granițe.
Paradoxul GDPR: Germania, Olanda și Belgia, exemple de eficiență internă, dar opacitate externă
Țări precum Germania, Belgia sau Olanda folosesc sisteme sofisticate pentru a combate fraudele pe plan intern, precum RDW, Car-Pass sau Nationale Auto Pas, însă restricționează accesul la aceste informații în cazul exporturilor. Germania, de exemplu, exportă anual aproape 2 milioane de vehicule rulate, dar raportează oficial o cifră de șase ori mai mică. Lipsa de transparență este pusă pe seama GDPR, care limitează utilizarea și schimbul de date chiar și atunci când riscurile pentru viața privată sunt minime.
Această abordare închistată, spun experții, protejează doar piața internă, dar vulnerabilizează cumpărătorii din alte state membre, în special din Europa Centrală și de Est.
Modele alternative: ce putem învăța din nordul Europei
Pe de altă parte, țări precum Suedia și Finlanda demonstrează că transparența poate coexista cu respectarea vieții private. Autoritățile din aceste țări oferă acces facil la istoricul vehiculului, inclusiv informații despre kilometraj, proprietari anteriori și inspecții tehnice. Mai mult, aceste date sunt atașate vehiculului inclusiv atunci când este exportat.
Regatul Unit aplică o strategie similară, oferind public acces la date esențiale despre vehiculele înmatriculate, susținând astfel o piață de inspecții tehnice activă și protejând consumatorii împotriva înșelătoriilor.
Un apel la nivelul UE pentru armonizare și claritate legislativă
Pentru a combate fenomenul la scară europeană, specialiștii solicită armonizarea legislației privind datele vehiculelor, clarificarea interacțiunii dintre GDPR și Directiva privind datele deschise, dar și facilitarea schimbului transfrontalier de informații. „Întrebarea pe care UE trebuie să și-o pună este simplă: protejăm mai degrabă date care nu sunt cu adevărat personale sau consumatorii care riscă să cumpere vehicule nesigure și manipulate?”, întreabă Medonis.
Până când răspunsul va fi clar și armonizat la nivel comunitar, piața auto second-hand din Europa va rămâne vulnerabilă, iar oportunitatea de a recupera miliarde de euro anual va rămâne nevalorificată.