Rabla 2025: 80 de milioane lei, bugetul pentru mașinile non electrice, epuizat în 13 minute
Programul Rabla 2025 a început oficial cu un buget total de 200 de milioane de lei alocați persoanelor fizice. Din această sumă, 80 de milioane au fost destinate achiziției de mașini noi cu motorizare convențională, inclusiv termice, hibride simple sau alimentate cu GPL și GNC. Restul, adică 120 de milioane de lei, au fost alocate pentru vehicule electrice, hibride plug-in și cele cu pilă de combustie pe hidrogen. Împărțirea părea corectă la prima vedere, mai ales într-un context în care România își propune, cel puțin declarativ, să reducă emisiile și să sprijine tranziția către o mobilitate mai curată.
Totuși, startul sesiunii din acest an a confirmat că interesul pentru acest tip de finanțare este imens. În doar 13 minute de la deschidere, fondurile pentru mașini non-electrice s-au epuizat complet, conform Administrației Fondului pentru Mediu. Deși în cazul persoanelor fizice înscrierile rămân deschise până la 25 noiembrie 2025 sau până la epuizarea bugetului, cererea uriașă și ritmul rapid de consum al fondurilor ridică întrebări legate de eficiența administrării programului.
Mașini verzi pe hârtie, gri în realitate
Dincolo de interesul ridicat, apare din nou întrebarea esențială: cât de verzi sunt de fapt mașinile subvenționate? În special în cazul hibridelor plug-in, mai multe studii și măsurători independente au arătat diferențe semnificative între emisiile declarate și cele reale. În trafic urban și extraurban, aceste modele ajung să emită chiar și de cinci ori mai mult CO₂ decât scrie în fișa tehnică, în principal pentru că utilizatorii nu le încarcă frecvent și le conduc ca pe orice altă mașină cu motor termic. Cu toate astea, statul român continuă să le încadreze în categoria vehiculelor ecologice și să le ofere subvenții consistente, fără o monitorizare clară a comportamentului de utilizare sau a impactului real asupra mediului.
Valoarea ecotichetelor din cadrul Rabla 2025 a fost stabilită astfel încât să stimuleze cât mai multe categorii de cumpărători. Cei care aleg o mașină cu propulsie tradițională, dar nouă, pot primi până la 10.000 de lei, în timp ce pentru hibridele simple suma crește la 12.000 de lei. Pentru hibridele plug-in, ecotichetul ajunge la 15.000 de lei, iar pentru cei care optează pentru mașini complet electrice sau alimentate cu hidrogen, statul oferă până la 18.500 de lei. Pe hârtie, sistemul pare generos și echilibrat. În practică, însă, diferențele dintre categoriile de mașini nu reflectă întotdeauna impactul real asupra calității aerului sau asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Subvenții generoase pentru emisii discutabile
Imaginea programului Rabla rămâne una puternică. Oferă românilor o cale de a scăpa de mașinile vechi, poluante, și de a trece la modele mai noi, mai sigure și, în teorie, mai eficiente. Dar odată ce analizăm cu atenție ce tipuri de vehicule sunt subvenționate și cum se comportă ele în viața reală, apar întrebări serioase. Nu doar despre sustenabilitatea alegerilor făcute de cumpărători, ci și despre lipsa de rigoare a autorităților în definirea a ceea ce înseamnă o mașină ecologică.
Este discutabil dacă un vehicul care poluează aproape cât un diesel clasic, dar are și un cablu de încărcare nefolosit în portbagaj, merită același sprijin financiar ca o electrică pură. Atunci când statul investește zeci de milioane de lei în numele reducerii emisiilor, e esențial ca aceste investiții să aibă o acoperire reală, nu doar una declarativă. În lipsa unor criterii mai stricte și a unei monitorizări mai clare, Rabla riscă să devină un exercițiu de imagine, nu o soluție reală pentru mobilitate curată.
Fonduri împărțite, dar fără grijă reală
Pentru majoritatea celor interesați de program, Rabla rămâne o oportunitate financiară bună. Dar pentru un stat care pretinde că investește în viitorul verde al transportului, e loc de mult mai multă seriozitate. Altfel, totul rămâne doar o împărțire rapidă a fondurilor și o bifă într-un excel de campanie.